Ce face călătorul când poposește într-un loc minunat, într-o grădină colorată/liniștită sau poate chiar în timpul unui zbor lung și plictisitor? CITEȘTE.
De aceea, astăzi vin cu o recomandare de carte numai bună pentru astfel de situații, nu doar din punctul de vedere al calitatății scriiturii, dar și a dimensiunii (știu că nimeni nu vrea să care un DOOM în vacanță): Cafe au lait – Julian Barnes.
Cartea cuprinde 10 scurte povestiri ce au într-o oarecare măsură legătură cu Franța: Cum se vede prin ochii englezilor? Cum trăiește un englez în țara de dincolo de Canalul Mânecii? Ce înseamnă să fii englez în Franța? Practic, această carte este o delcarație de dragoste a lui J. Barnes pentru țara lui, ascunsă printre secvențe din mai multe timpuri și clase sociale.
Îți recomand să o parcurgi pe îndelete, să nu sari pasaje, să îi dedici timpul tău prețios în mod special atunci când ești într-o călătorie. O vei vedea cu alți ochi.
- Ermitaj – povestea a două prietene englezoaice care își lasă în urmă absolut tot și se mută într-un castel din Franța pentru a-și pune pe picioare un business cu vinuri, la finalul anilor 1890. Fascinantă este lupta lor pentru a se acomoda și a păstra nepătată calitatea vinului pe care îl produc.
- Interferențe – povestea unui cuplu englez în etate, mutat într-un sat din Franța – unde au ajuns să trăiască, practic, separați de restul satului. El este un artist care își neagă atât statutul de exilat (care ar fi presupus existența unei țări în care ar dori să se întoarcă), dar și pe cel de imigrant (ar fi implicat dorința de a fi acceptat și supus țării de adopție).
¨Ca să reușești în Anglia, ca artist, trebuie să fii al doilea Mendelssohn; un nou Mesia. În Anglia, oamenii au smog între urechi. Își imaginează că vorbesc despre artă, dar ei, de fapt, discută doar despre gusturi.¨ - Nod de cale ferată – povestea coordonatorului englez al lucrărilor de cale ferată pe linia Paris – Rouen (1840)
- Pepene galben – scrisoarea către verișoara lui Hamilton Lindsay, Evelina. Acesta avea de gând să plece în călătorie (din Anglia) către Italia, dar, cum toate drumurile duc în Franța, a ajuns în Montpelier. Așadar, în scrisoare își povestește călătoria, dar partea interesantă este descrierea vinului… Ermitaj.
- Experiment – Freddy se află la Paris cu afacerea lui – ceară de lustruit (în martie 1928) și este supus unui experiment cu o englezoaică și o franțuzoaică. Restul este cancan.
Un alt experiment despre care se vorbește are legătură cu vineurile: se spune că dacă pui același vin în două sticle și îl dai experților să îl deguste, vor spune că este diferit. Papilele gustative sunt pregătite și insistă să acționeze de două ori, de aceea vor considera că acționează pentru vinuri diferite. - Veșnic – povestea golului lăsat în urma dispariției (în al doilea război) iubitului Sammy – soldat englez evreu, mort pe câmpurile de luptă din Franța.
- Gnossienne – un romancier englez călătorește în Marrant, Franța, pentru o conferință literară ale cărei detalii erau foarte vagi.
De aici aflăm ce înseamnă Kir – un amestec de vin alb cu fructe aromate. Inventatorul este Canon Felix Kir (1876 – 1968), fost primar al orașului Dijon, Franța. - Dragoni – povestea soldaților irlandezi care se ocupau cu obligarea francezilor să renunțe la religia proprie și să treacă la cea Regală, apelând la tortură și jocuri murdare.
- Brambilla – viața unor cicliști pasionați din Anglia, care pleacă în Franța pentru cea mai importantă competiție din viața lor: Turul Franței.
- Tunel – un englez între două vârste călătorește la Paris cu afaceri. Odată întors acasă, el începe să scrie poveștile pe care tocmai le-ați citit 🙂
„Zece mici bijuterii reunite sub titlul Café au lait. Zece tablouri ce ilustrează trei sute de ani de relații pasionate și tragicomice între Franța și Marea Britanie. Chiar dacă unele povestiri sunt mai sumbre decât precedentele scrieri ale lui Barnes, ansamblul uimește prin amestecul de eleganță, fantezie, erudiție, umor și seriozitate.“
L’Express