Tot bat eu apa-n piuă cu plecările din țară după ce ți-ai vizitat propriile meleaguri. Așa că astăzi vin cu o recomandare la care nu te-ai aștepta (bine, după ce ai citit titlul este un pic evident), într-o zonă căreia mulți nu îi acordă importanță. Și rău fac.
Este adevărat, și eu sunt una dintre persoanele care povestesc cum au cerut apă plată la un magazin din Miercurea Ciuc și doamna de la casă a schimbat limba din română (pe care o vorbea cu o colegă) în maghiară (cu mine, care nu cunosc o boabă). Cu toate acestea, Covasna este cu adevărat o zonă pe care ar trebui să o vizităm, să o cunoaștem, să o înțelegem.
În cele mai bine de 4 zile petrecute în județ, vin către tine cu recomandări exacte de locuri pe care să nu le ratezi, dacă intenționezi să îmi urmezi sfatul:
Orașul Covasna – orașul apelor minerale (izvoarele Kati, Elvira etc.) – cunoscut datorită comorilor ce se ascund aici. Poate fi vizitat în oricare perioadă a anului, pentru că mereu are ceva de oferit: iarna găsești câteva pârtii de schi amenajate și neaglomerate sau poți merge oricând la o mofetă – Bardócz, Bene şi Banu.
Balta Dracului (Pokolsar)– situată în centrul stațiunii Covasna (în oraș), Balta a fost declarată monument al naturii și deschisă publicului în 1881 și este locul în care pânza freatică se intersectează cu emanațiile de gaz mofetic. Practic, vei vedea o erupție permanentă a unor bule de nămol (oricând ai merge) – spectacol, dar și beneficiu pentru cei care urmează tratamente la mofete. Puritatea dioxidului de carbon emanat este de 98%.
În trecut, Balta era folosită în scop terapeutic, însă vulcanul a devenit inactiv și a rămas doar… un simbol al orașului.
Cetatea Zânelor sau cea mai veche Cetate Dacică din Covasna (sat Voinești)
Cetatea Zânelor este una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți dacice din afara Munților Orăștiei, ridicată cu aproape 2000 de ani în urmă (și distrusă pe vremea lui Burebista). Situată pe un vârf montan din inima țării, la o altitudine de 960m, între Pârâul Cetății și Pârâul Mișca și înconjurată din trei părți de piscuri mai înalte care-i asigurau protecția, atât în fața inamicului, cât și a naturii. Mai exact, la 5 km de centrul orașului Covasna, pe muntele Miske.
Locul a reintrat în atenția specialiștilor în urma unei furtuni din toamna anului 1995, când copacii smulși din rădăcini au dezvelit părți din cetate – cercetările arheologice au început, astfel, în 1998.
Legenda spune că în cetate a locuit Ileana Cosânzeana, ale cărei comori erau ascunse în beciurile clădirii. Intrarea secretă în pivniţă era păzită de un cocoş care adormea doar o singură dată la 7 ani, ocazie cu care porţile se deschideau, iar cel care ghicea momentul, putea face rost din pivniţă de flori cu diamante. Conform unei alte legende, comorile cetăţii păzite de balauri pot fi descoperite în noaptea zilei Sfântului Gheorghe de către cel de-al şaptelea copil al unei familii, dar numai dacă este lună plină şi dacă în noaptea precedentă un strămoş i s-a arătat în vis, spunându-i cum să ajungă la comoară.
Ruinele cetăţii se pot vizita la o plimbare plăcută din Valea Zânelor, pe potecă semnalizată, cu un urcuş pe serpentine. De pe platoul cetăţii se văd depresiunea Târgu Secuiesc, toată valea Râului Negru, înspre Tușnad, precum și depresiunea Brașovului – dacă nu pentru istorie, atunci pentru priveliște și tot trebuie să mergi.
O binecunoscută tradiție a zonei este Nedeia Mocănească a Voineștenilor, ce are loc anual, în a doua jumătate a lunii iulie și constă în prezentarea unei nunți tradiționale- la care participă toată suflarea comunității.
Mofetă = emanație de gaz degajat prin crăpăturile scoarței terestre, captată/ înmagazinată într-un recipient tampon și distribuită printr-o modalitate specifică (Mofetariu) în scopul folosirii în cure terapeutice. Gazul respectiv este un amestec de dioxid de carbon (cel puțin 90 %), dioxid de sulf, unele gaze rare, vapori de amoniac etc.
La prima vedere, mofeta seamănă cu o saună organizată sub formă de amfiteatru, iar pacienții “începători” stau în partea de sus, coborând treptat spre sursa de gaz.
Beneficiile mofetei: asupra circulației, asupra vaselor de sânge, asupra funcției intelectuală renală și sexuală, asupra afecțiunilor cardiovasculare. Efectul imediat este senzația de căldură în membrele inferioare.
Aici ceva interesant mi s-a întâmplat: deși tuturor li se încălzeau picioarele cand au intrat în mofetă, pe mine m-a lovit instantaneu durerea de cap (o durere foarte ciudată, în creștetul capului, cu amețeli) și o stare de greată, de zici că se apropia sfârșitul – senzația a durat toată ziua și am înțeles că asta se întâmplă celor care au afecțiuni pulmonare, gen astm bronșic.
Nu te speria, am eu ceva circuite care nu funcționează corect. Mofeta este benefică celor cu probleme circulatorii.
Lacul Sf. Ana
Sigur ai învățat la geografie faptul că avem un singur lac vulcanic în România, lacul Sfânta Ana. Situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în apropiere de stațiunea Tușnad, este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu Mare, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).
Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m, cu o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 6.5-7 m.
Curiozitatea locului este că vizitatorii nu au nevoie de prognoza lui Busu pentru a ști cum va fi vremea, având la îndemână metoda localnicilor: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea – “Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită”. Explicația este că în munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele (bioxidul de carbon și sulful), urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător = vine ploaia.
Zona este puternic ionizată negativ, așa că o plimbare cu barca te va relaxa complet.
De asemenea, pe malul lacului se află o capelă romano-catolică ce poartă hramul Sfintei Ana, despre care se spune că face minuni celor care își caută un partener de viață.
Conacul contelui Kalnoky din Micloșoara
Dacă vrei un tratament regesc, întocmai ca al Prințului Charles (pentru că pe aici vine el când vrea să se relaxeze), te poți caza la acest castel, în Micloșoara.
Ce poți face aici? Tanti Etelka care te introduce în tainele funcționării unei mori de apă, iar nepoatele îți arată cum se lucrează cu războiul de ţesut. Ghid care să îți vorbească despre trecutul şi prezentul complicat al Transilvaniei îți va fi Mónika, iar Mihály (pădurar) îți poate arăta orhidee sălbatice în timp ce călărești în pădurile paradisiace.
Și, așa cum scrie și în titlu, acesta nu este singurul Conac din Covasna – zona fiind împânzită de astfel de obiective -.
Castelul Daniel din Vârghiș
Atât Castelul, cât și parcul dendrologic ce-l înconjoară reprezintă cel mai cunoscut monument istoric din nordul depresiunii Baraolt, cu toate că au suferit mai multe reconstrucții și modificări de-a lungul vremii.
Cea mai veche parte o reprezintă sala cu tavan plan (din clădirea principală) – de la sfârșitul secolului al XVI-lea -, iar castelul este renumit pentru ornamentele renascentiste sculptate pe fațada sudică.
Daca vreţi să vizitaţi castelul (este gratuit), treceţi prin Baraolt (unde poți găsi locuri de cazare).
Familia Sütő din Vârghiș – meșteșugari, mobilă pictată
Pasionat/ă de mobilă recondiționată, pictată? Atunci Familia Sütő (din Vârghiș) ar trebui să fie următoarea oprire. Fără să îți fie permisă fotografierea (pentru că nu vor să le fie furate modelele), unul dintre membrii familiei îți va arăta cu pictează mobilă cu vopsea preparată pe piatră (ca la 1568, când a început neamul lor să facă asta).
Cheile Vârghișului
La limita județelor Harghita cu Covasna, lângă localitatea Vârghiș, pe o lungime de 4 kilometri (cu aproximativ 100 de peșteri, doar două amenajate – Peștera Șura Cailor și Peștera Gaura Tătărilor) se întind puțin cunoscutele Chei ale Vârghișului – de o frumusețe rară!
Plimbarea în zonă poate fi doar pe jos, existând marcaje turistice. Cheile sunt străbătute de un râu – ceea ce face traseul și mai frumos, datorită podurilor suspendate. În ambele capete există locuri de campare/ parcare, așa că accesul nu este chiar atât de greu.
Cum ajungi?
– dinspre comuna Mereşti, DJ 132, unde ai 7 km de drum forestier (cu mers prin apă sau pe deasupra cheilor);
– dinspre comuna Vârghiş de pe DJ 131, pe unde vei avea ceva mai mult de mers cu mașina (12 km) și tot pe drum forestier, dar vei nimeri exact în zona cheilor;
– dinspre Odorheiu Secuiesc – Miercurea Ciuc, prin Băile Chirui.
Cum ar arăta un traseu care să le cuprindă pe toate cele de mai sus? (click pe imagine pentru G.Maps)
Din păcate, nu știu să existe autocar/autobuz cu care să ajungi în toate aceste locuri, așa că va trebui să rezervi un buget pentru combustibil sau închirierea unei mașini. Vei vedea că a meritat – este o altă lume chiar în centrul lumii tale 🙂
Mai poți citi aici (Conacul Benke) și aici (Hotel Castel Daniel) despre locuri numai bune de vizitat/ locuit în Covasna, pentru o perioadă scurtă – city break.
Covasna este un județ cu foarte multe locuri frumoase. Am fost recent într-o mică călătorie prin Covasna și am rămas foarte impresionată. Totul datorită agenției rent a car PriceCarz, care m-a salvat în ultimum moment și sunt încântată de serviciul lor de închiriere auto! Interfața ușor de utilizat și opțiunile variate de mașini m-au făcut să aleg această platformă. Experiența a fost senzațională și prețurile sunt foarte competitive. Recomand cu căldură pentru cei în căutarea unei închirieri auto fără bătăi de cap!