Saptamana trecuta am facut parte dintr-o gasca de 5 fete care a luat cu “asalt” sala Atelier, pentru a o vedea pe cea pe care o apreciez inca de cand eram mica si am vazut-o pentru prima oara in Dragoste in Hala de Peste: Rodica Popescu-Bitanescu, iar de cand s-a apucat de scenografie, parca e si mai simpatica.
Spectacolul Cinci femei de tranzitie reprezinta debutul Rodicai Popescu-Bitanescu ca autor si regizor, iar premiera a avut loc in ianuarie 2003 la Teatrul National din Bucuresti.
httpv://www.youtube.com/watch?v=YCl-0lu0vHM
Piesa incepe simplu, cu o convorbire telefonica intre viitoarea gazda si secretara sotului sau, de la care afla ca acesta este plecat de la munca de ceva ore dar urmeaza sa revina la birou. La un moment dat.
Aparent linistita, Rodica se pregateste sa isi primeasca ospetele pentru a demara o “seara a fetelor”, in care fiecare isi povesteste viata cu putin curaj dat de “o palinca mica”. Vivian Alivizache intra in pielea unei importante femei de afaceri, Giliola Motoi interpreteaza rolul unei profesoare, Magdalena Cernat va fi bibliotecara, iar Tania Popa isi va asuma rolul unei tinere de 23 de ani ce doreste sa fuga de acasa.
Cele cinci femei incep sa isi aduca aminte de vremurile de dinaite de ’89, cand tineretul avea un ajutor din partea statului dar in acelasi timp dictatura nu era pe gustul nimanui. Spectacolul este presarat cu momente de umor la tot pasul, datorita faptului ca la orice subiect adus in discutie exista doua tabare pro si contra, ambele cu argumente foarte bune.
Pe rand fiecare isi spune problemele din viata sa, biblotecara boceste dupa fiul sau care a plecat in Italia de vreo patru ani pentru a scapa de fusta mamai si de atunci nu a mai primit vesti de la el, profesoara este femeia care nu prea isi afiseaza trairile (fiind preocupata de corectarea tezelor), afacerista are ca scop in viata sa faca multi bani, sa isi insele barbatul cu unul mai tanar si nu in ultimul rand problema pe care o are cu fata ei care este lesbiana, tanara nu se regaseste in acest capitalism si are parte in casa de conflictul dintre generatii si gazda care are deziluzia de a afla ca barbatul ei o insala de noua ani.
Asadar, aproximativ o ora si jumatate aveti cu ce sa va deconectati, iar mare parte din ce veti auzi este cat de poate de adevarat si de actualitate – orice femeie se poate regasi intr-unul din cele cinci personaje. Un lucru este cert: in acest spectacol este ca-n viata – in grupuri mai mari de 2 femei, cand una paraseste incaperea pentru cateva momente, toate spun ce stiu despre respectiva. Nu neaparat adevaruri, ci presupuneri.
—-
Replici care sigur va vor amuza sau va vor pune pe ganduri:
Toti fac greva, suntem o tara de grevisti. Toti vor salarii mari.
Te insala cu una de ghinda, adica are parul de culoarea vantului turbat.
Aia cu coasa nu cauta dupa varsta, ci dupa programare.
Vviana: Vad ca de o barfa nu se leaga. (catre profesoara): Ce mai face draga, barbati-tu?
Dragostea e ca o vraja care te ia si… iti spun eu ce iti face!
Atat de rau imi pare ca stiu sa fac dragoste atat de bine si nu mai am cu cineeee….
Istoria este stiinta care te invata sa repeti greselile trecutului.
Da Doamne o dictatura la rusi, ca se face si la noi imediat!
Broastele fac parte din clasa patricienilor. Pai ce, imi spui cu mie ce-i cu B si ce-i cu P?
Se fac fel si fel de scoli, dar scoala vietii nu o face nimeni.
Tacerea este cea mai inteligenta si salvatoare metoda de a iesi din rahat.
Ca la moara ne macina viata. Nu iarta pe nimeni.
—
De/Regia: Rodica Popescu-Bitanescu
Distributia:
Profesoara: Giliola Motoi
Bibiotecara: Magdalena Cernat
Gazda: Rodica-Popescu Bitanescu
Afacerista: Vivian Alivizache
Tanara: Tania Popa
- cinci femei de tranzitie
- 5 femei de tranzitie