Intrebarea care ne-a fost pusa la evenimentul de lansare Kaspersky 2013: Ce anume ai pierdut sau ti s-a furat si ce ai fi putut face pentru a evita asta?
Am doua povesti pentru a raspunde la aceasta intrebare:
Povestea 1
RATB, vara, aglomeratie. Imbracata lejer si cu mers de caprioara vesela (Dumnezeu stie cum o fi ala) ma urc in primul 300 care vine in statia de la Ion Mihalache. Aglomeratie si oameni imbulzindu-se cu nervi si coate stanga-dreapta. Ma urc linistita si imi ocup cei 10 cm patrati de care aveam nevoie, alaturi de geanta mea editie limitata Disney.
Alaturi de mine se aseaza un domn foarte bine imbracat, pe la vreo 35 de ani, prezentabil si inofensiv. Schimba doua vorbe cu o doamna care dorea sa coboare si isi fixeaza privirea albastra asupra mea. Moment in care eu nu stiam ce sa fac: sa ma simt flatata, sa fixez tavanul sau sa ii arunc privirea ucigatoare de “talking to me? move on!”. Am preferat sa ma uit spre geanta in care imi duceam linistita laptopul proprietate personala. Aceeasi geanta in care se afla si mana domnului mentionat, fara nici cea mai mare jena.
Secunda de panica a facut-o pe Xena din mine sa ii prinda mana si sa i-o suceasca atat de tare incat cred ca vreo 3 zile nu si-a mai putut imbraca singur costumul de iesit la agatat de laptopuri ale domnisoarelor neatente. In acest timp, cealalta mana era prinsa de catre doamna pe care o tinuse de vorba. Preventiv.
Si asa mi-am salvat eu viata din ultimii 2 ani. Salvandu-mi laptopul din ghearele nenorocirii.
Povestea 2
Seara de ceai, Rendez-Vous, Universitate, iarna grea. Tocmai imi facusem cadou minunatul Kindle cu wi-fi si tare mandra eram de el si husa lui eco. Atat de mandra incat l-am scos sa il arat persoanelor cu care eram la masa. Dupa laude, mirari, uimiri si wow-uri am hotarat sa il pun la locul lui in geanta si sa ne vedem cu totii de discutiile referitoare la nemurire si evolutia speciei.
Vine momentul in care fiecare ia calea spre casa si isi vede de ale lui. Atat de ingandurata si cu planuri in ceea ce priveste viitorul stralucit ce ma astepta am fost zilele ce au urmat incat tarziu mi-am dat seama ca mai aveam de transferat cateva carti pe noua achizitie. Caut ingrijorata in toata casa “acea” husa maro. Nu era de gasit.
Ma apuc de dat mailuri catre toate locurile/cinematografele/ ceainariile/ cafenelele in care fusesem in ultimele zile. Nimic, niciun raspuns. Dupa 3 zile si trei nopti cu somn agitat, primesc un telefon: “Alo, domnisoara Corina Scheianu? De la Ceainaria Rendez-Vous Universitate sunt. Am primit mailul dvs si aveti la noi Kindle-ul pe care va asteptam sa il revendicati!”
L-am gasit asteptandu-ma alaturi de biletelul de mai jos. Era atat de frumusel incat l-au confundat cu un iPad 🙂
Mentionez: a fost singurul obiect pierdut ratacit trei zile, pentru ca sunt foarte atenta cu lucrurile mele. Insa oamenii buni mi l-au dat inapoi. Cu tot cu husa mea eco.
Astfel de oameni buni care sa inapoieze amintiri sau care sa contribuie la prinderea hotilor sunt rar de gasit. Fugiti sa va faceti back-up si instalati-va un antivirus si aveti grija de lucrurile si amintirile voastre. Ce ati zice de Kaspersky 2013 ( 149 lei / an)? 🙂 Acesta incorporeaza o serie de tehnologii unice care asigura protectia impotriva exploiturilor (Automatic Exploit Prevention), detecteaza programele periculoase, combate e-mail-urile nesolicitate si asigura cumparaturile online – te ajuta impotriva virusilor si a vulnerabilitatilor de tip 0-day (despre care producatorii de software nu stiu sau nu au solutii).
Am pentru voi si un video in care protagonisti sunt: subsemnata, Vlad Dulea si Anne-Marie
httpv://www.youtube.com/watch?v=sQWIOv8mk8U
Nu am înţeles cu ce mă ajută Kaspersky.
Exista un update in penultimul paragraf. Te ajuta! 🙂
Să zicem că ACUM înţelege tot poporul. 🙂
Pentru mine Ubuntul mi se pare mult mai mult decat eco, e free si ca sistem si ca antivirus, deci practic nu vad rostul in a da tot felul de sume big pentru astfel de programele… daca se poate si fara…