Stii ca nu ai voie sa te plictisesti acasa, in weekend-uri, da? Si nu pentru ca asa am zis eu, ci pentru ca sunt atatea locuri superbe de vazut in tara asta, inca nu ai scuze sa spui ca in weekend ai dormit. Stiu eu o zona care iti va reincarca bateriile cat pentru o luna.
Fie ca ai avut note mari la istorie, fie ca te impresioneaza arhitectura sau verdele crud, trebuie sa ajungi la Horezu. Stii, locul ala unde se spune ca pamantul ia forma si pe care toata lumea il asociaza cu oale, ulcele, strachini sau opinci. Si atat. Ceea ce este destul de gresit.
Asadar, acum cateva weekend-uri am ajuns in aceasta minunata zona a tarii si tin neaparat sa povestesc si sa arat cum a fost, poate conving si pe altii sa mearga! 🙂
Cum ajungi la Horezu?
Nimic mai simplu: iti setezi obiectiv Ramnicu Valcea si vezi unde te duce drumul. De aici, tii linia de centura a orasului urmand indicatorul de Targu Jiu. Nu ai cum sa nu ajungi in soseaua principala care duce la Horezu. 🙂
Traseul meu: Bucuresti – Rm Valcea – Bujoreni – Horezu – Maldaresti – Ocnele Mari – Rm Valcea – Bucuresti
Ce ai de facut/vizitat (pana) la Horezu?
1. Muzeul Satului Valcean, Bujoreni
In drumul spre Paradisul Reincarcarii Bateriilor recomand oprirea in acest micut Sat Valcean – intins pe o suprafata de 8 hectare -, imagine a unei asezari rurale traditionale. Judetul Valcea, in drumul spre Sibiu.
In prezent, muzeul este impartit in 4 sectoare importante: social cultural, gospodarie (viticultura, pomicultura), constructii specializate (troite, fantani) si mestesuguri.
Zona Social Culturala este cea asupra careia am zabovit si care m-a impresionat: la intrare esti intampinat de o scoala primara de la inceputul secolului al XXlea (cam din vremea lui Spiru Haret), un han de la sfarsitul secolului al XIX-lea din satul Saliste comuna Malaia, o biserica din lemn (construita la 1785 si transferata aici din comuna Nicolae Balcescu), dar si un scranciob din comuna Stoenesti (atractia locului, as putea spune)
Program de vizitare: |
program de vara (aprilie – octombrie) : zilnic 10,00 – 18,00, luni inchis |
program de iarna (noiembrie – martie): zilnic 9,00 – 17,00, luni inchis |
2. Casa Memoriala Anton Pann
Tot in drum spre Horezu poti sa te opresti pentru cateva momente sa admiri casa in care a stat Anton Pann pentru o perioada destul de scurta (in gazda, 1826-1828, 1836-1840), in centrul orasului Ramnicu Valcea. Insa mentionez faptul ca piesele de mobilier sau lucrurile de aici nu i-au apartinut in totalitate lui Anton Pann, ci sunt replici sau banuieli. 🙂
Sunt prezentate piese de mobilier (divan, biblioteca, masa, scaune), obiecte decorative si portrete ale unor personalitati care au avut legaturi cu viata si opera scriitorului. In a doua incapere a expozitiei este prezentat un interior in care se afla mobilier pictat, specific zonei transilvanene, evidentiind legatura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colt de tara. In ultima incapere a muzeului sunt prezentate lucrari muzicale, culegeri de folclor, poezii si povestiri ale lui Anton Pann.
Monumentul a fost construit la jumatatea secolului al XVIII-lea si a fost translat pe o distanta de 37 metri de pe amplasamentul initial, odata cu modernizarea si reamenajarea teritoriala – altfel, risca sa fie daramat din cauza strazii care trebuia sa treaca prin … casa.
|
|||
|
Locul este de bifat, dar nu este de neratat. Il trecem pe lista in cazul in care avem astfel de pasiuni sau ne-a mai ramas ceva timp in program.
3. Manastirea Brancoveneasca Hurezi
Impreuna cu schiturile sale, Manastirea Hurezi este considerata cel mai reprezentativ complex arhitectural definitoriu stilului brancovenesc. Poate de aceea este si in Patrimoniuul Cultural UNESCO din 1993.
Situata in zona de nord a judetului Valcea (pe DN 67 Rm Valcea – Targu Jiu), Manastirea are doua incinte: exterioara (delimitata de ziduri din caramida) si interioara (dreptunghiulara, inconjurata de cladiri).
La mijlocul acestei incinte este situata biserica mare, monument lung de 32 de metri si inalt de 14 metri, o interpretare mai simplificata a bisericii episcopale de la Curtea de Arges. Aici, pe langa iconografia cu caracter religios intalnim si istoria ilustrata a Imparatului Constantin Brancoveanu – mai exact episodul biruintei Crucii asupra Semilunii.
Locul este cu atat mai fascinant, cu cat Nicolae Iorga l-a denumit (in lucrarea “Bizant dupa Bizant”): “Continuare a civilizatiei romana, ai carei mostenitori in Europa de Rasarit sunt romanii.”
4. Satul Olari, Horezu – si el inscris in Patrimoniul UNESCO
Alexandru Vlahuta afirma “aici suntem in mijlocul judetului Valcea, podoaba mandrei Oltenii si unul dintre cele mai frumoase tinuturi ale tarii”. Astazi, orasul Horezu este unul dintre cele mai importante centre de ceramica din intreaga tara. La Horezu, pe strada Olari, fost sat din suburbia targului Horezu, de o parte si de alta a strazii te intampina case placate cu taiere de ceramica, cu gardul plin de oale, fiecare casa fiind un muzeu in miniatura, cu poveste proprie.
La Horezu, banii se fac din pamant si apa. Unii platesc pentru cel dintai, altii il au pe terenuri proprii, platind doar transportul cu tractorul. Restul banilor se duc pe curent electric si motorina pe care o consuma atunci cand pleaca cu obiectele la targ. O farfurie de dimensiuni normale poate fi cumparata de aici la un pret de minim 8 lei, iar in magazin o gasesti la pret cel putin dublu.
Pentru a vedea olaritul “la mama lui” recomand sa vizitezi familia Mischiu. Intrebi de ei pe strada Olari, sunt foarte cunoscuti.
Apoi, pentru a remarca diferenta intre vechi si modern, mergi si la fiica familiei Mischiu, la “Ceramica Pietraru”. Nu ai cum sa ratezi cladirea. Pur si simplu nu poti trece pe langa vila in forma de ulcica 🙂
La casa “Ceramica Pietraru” exista chiar si un muzeu al ceramicii, iar din dragoste pentru ceramica traditionala, Laurentiu Pietraru refuza sa comercializeze in magazinul sau alte obiecte decat pe cele traditionale.
Cererea pentru vasele decorative de ceramica este imensa. In toate magazinele de suveniruri din tara se gasesc vase de la Horezu, insa olarii nu produc decat atat cat le permite mana de lucru si cuptorul din curte.
Comparativ cu olaritul traditional, cel modern a renuntat la elementele care l-au facut celebru (cocosul de Horezu, pomul vietii, sarpele casei), deoarece acestea nu mai sunt “profitabile”. Asadar, la mazazinele din Horezu gasesti absolut orice obiect iti trece prin minte cu orice culoare/ model. De asemenea, vei remarca si faptul ca noile modele nu mai au culori naturale.
ATENTIE! La tarabele de la intrarea in Horezu (dinspre Ramnicu Valcea), marfa expusa la vanzare este 90% de provenienta chineza sau bulgara. Este pacat ca se intampla acest lucru chiar in aceasta zona a tarii noastre.
Acestui mestesug voi dedica un articol separat, pentru ca sunt multe de spus si de aratat.
5. Biserica Sf. Nicolae si Sfintii Voievozi din Maldaresti
Ctitorita in 1774-1790 si zugravita in 1794.
Biserica este un monument istoric de importanta nationala si universala si are trei hramuri (trei sfinti ocrotitori): Sfantul Nicolae, Sfantul Gheorghe si Sfintii Voievozi.
6. Complexul Muzeal Maldaresti
Pe aceste meleaguri, unde legenda se imbina cu istoria, Cula Greceanu apare in carti inca din secolul al XVI-lea, cand Nan Paharnicul construieste un turn de aparare, iar nepotul sau, Tudor Maldar, adauga restul constructiei doua secole mai tarziu.Organizat intr-un cadru natural pitoresc, Complexul Muzeal Maldaresti reuneste Culele Greceanu, Duca, precum si Casa Memoriala I.G.Duca, toate fiind monumente deosebite ale arhitecturii romanesti, ce imbina deopotriva elemente traditionale ale zonei cu elemente ale unor constructii de gen fortificatii.
Dar trebuie sa spun si ce sunt acelea cule, nu?
Cula (tr. “kule” = turn) reprezinta o constructie semifortificata specifica secolelor XVIII si XIX, raspandita in intregul spatiu balcanic, cu precadere in Serbia si Albania, chiar si Italia, Franta, Spania. In Romania, culele sunt intalnite numai in regiunea de dealuri a Olteniei, dar si in judetul Arges. Asadar, la numai cativa kilometri de Horezu se afla aceste doua cule foarte importante, Duca si Greceanu, din Maldaresti -> case boieresti fortificate, cu ziduri groase, ferestre mici si guri de tragere, pivnite foarte mari si solide – ce aveau menirea de a tine piept turcilor.
Program de vizitare: |
program de vara (aprilie – octombrie) : zilnic 10,00 – 18,00, luni inchis |
program de iarna (noiembrie – martie): zilnic 9,00 – 17,00, luni inchis |
Ai trecut deja pe lista Complexul Muzeal Maldaresti, da?
Aici exista si 5 camere pentru cei care isi doresc sa ramana peste noapte, la pretul de 80 de lei/ noapte.
7. Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor Costesti
Mai multe despre aceste formatiuni poti citi aici. Cert este ca merita sa le vezi si sa te minunezi de ce poate face natura asta cu cateva stanci.
Trovanti pot fi intalniti in mai multe zone din tara noastra, insa cei de la Costesti impresioneaza prin diversitatea formelor (stranii) si a dimensiunilor.
Localizare:
8. Salina Ocnele Mari
Faptul ca esti la peste 50 de metri distanta de varful dealului sub care se afla salina este asa… piece of cake. Cea mai tare chestie este ca aici nu ai timp sa te plictisesti. Vino cu prietenii si te asigur ca va va trebui minim o ora pentru a trece prin toate zonele si activitatile pe care le ofera Salina Ocnele Mari: de la sala de cinema, la teren de baschet/ fotbal, pista de karting, sala de fitness sau restaurant/ crama. Pana si o biserica a fost amenajata aici. Toate sub pamant. SRL 🙂
Suprafata totala amenajata in subteran : 20.000 m2
In Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada Copacelu a municipiului Ramnicu Valcea) si strada Alexandru Ioan Cuza a orasului care se intersecteaza cu aceasta. Pe strada Alexandru Ioan Cuza , din Ocnele Mari , exista un indicator “Spre Salina” iar dupa aprox.200 m se ajunge la locul unde sunt parcate microbuzele care transporta turistii in subteran.
Oricand ai in plan sa vizitati salina, trebuie sa ai cu tine haine mai groase (aici sunt 13-14 grade tot timpul anului)
Pret intrare Salina Ocnele Mari: 14 lei (adult); 8 lei (pensionari/ elevi/ studenti/ copii 3-7 ani)
9. Cocosul de Hurez
Daca te grabesti putin, in prima duminica din iunie (mai exact, in acest weekend), localitatea gazduieste binecunoscutul targ de oale – Cocosul de Hurez. Mesteri din Satu Mare, Corund, Marginea sau Oboga (al doilea centru de olarit dupa Horezu) vin sa arate ce stiu ei sa faca cel mai bine. Dar, cum spuneam mai sus: mare atentie la ce cumperi de aici! Nu tot ce se vinde apartine in totalitate traditiei locale :).
Culorile traditionale sunt ocrul, verdele si albastrul, iar motivele cele mai des intalnite ale artistilor din Horezu sunt: spirala, sarpele si cocosul.
Unde ma cazez in Horezu?
Conacul lui Maldar. Conacul lui Maldar. Conacul lui Maldar. Conacul lui Maldar.
Cred totusi ca nu m-am facut inteleasa, asa ca iata niste fotografii de la fata locului:
Si ce planuri spuneai ca ai pentru acest weekend?
este de vis aceasta zona. Iar Conacul lui Maldar? VIS la patrat!